Aseara am fost cu doua prietene la Cinemateca, la filmul Satra - Tabor ukhodit v nebo (Queen of the Gypsies). Satra este un film sovietic din anul 1975 care are ca subiect povestea de dragoste dintre frumoasa ţiganca Rada (Svetlana Toma) şi hoţul de cai Luicu Zobar (Grigore Grigoriu).

Un film realizat acum mai bine de treizeci de ani care reuseste, prin muzica si dans sa te faca sa vrei sa explorezi mai mult viata si surprizele ei. Un film realizat pe vremea cand muzica reprezenta libertate si inaltare.

Luicu Zobar este un renumit hot de cai cunoscut atat in randul tiganilor, cat si in cel al boierilor din acea vreme. La una dintre loviturile pe care le-a dat, a fost impuscat in spate si a cazut intr-un camp cu flori. Rada este o tiganca vrajitoare, reprezentanta unei satre de un rang mai slab decat cea a lui Zobar. Ea ii vindeca rana de la umar cu “colb de luna” si, in acelasi timp, il farmeca cu frumusetea ei pe tiganul “plamadit din piatra”. Scopul lui a devenit acela de a o gasi si de a se casatori cu ea.

Finalul este tragic, ca la orice film cu tigani, deloc original, dar care releva foarte bine mandria tiganului haiduc: ea vrea ca el sa se aseze in genunchi si sa ii sarute mana dreapta, altfel nu se casatoreste, el refuza si o loveste in piept cu un pumnal. Tatal ei ii infige lui un cutit in spate.

Asa se termina o poveste de dragoste, mi se pare mie, reprezentativa pentru satrele de tigani nomazi.

Intr-un context social actual in care tiganii reprezinta o problema atat pentru tara de unde vin, cat si pentru cea in care ajung, sunt tentata sa ma intreb s-a schimbat vreun pic neamul tiganesc sau unii dintre noi sunt mai putin toleranti?